marți, 8 decembrie 2009

Psihoza albastra


Aveam o pofta de albastru,

incat nici cel mai albastru

n'ar fi putut sa fie'atat de'albastru

cat sa'mi placa mie.






Albastru'era cutremurul

si energia instabila,

electrizata,fara echilibru -

un echilibru'albastru.



Albastru'era si sangele

celor considerati alesi.



Albastru era rasul de hiena turbata

ce striga dup'ajutor,

furata d'un albastru incolor.


Albastra era marea,
albastra era cupa,
din care'mi beai licoarea.


Albastra era miscarea ce se'nvartea'n spirale

in jurul nostru. Albastru

era noroiul pe care'alunecam in panta.

Albastra era si calea

ce'o urmam odata.



Albastru era fumul ce izvora din foc.

Albastru era sunetul ce nu statea in loc.

Albastru era zumzetul ce se despica.

In diferite nuante de albastru,

se'nalta glasul

spre cerul albastru.

Si'albastru'era pamantul

si totul.La un loc.

Albastre erau mainile

ce intrau in joc.

Si'albastru era jocul

ce izvora din locul

unde si spiritul era albastru.



Albastru'ti era parul,

iubita colorata

in simfonii de'albastru.

Un alt alb astru ce lumina'n albastru

Albastru era aerul

si'albastra era'ntrebarea

la care nu vroiai sa raspunzi.

Dar albastru mi'era si raspunsul

ce nu vroiai s'auzi.






Albastr'erau si aripile

ce ne purtau sufletele

spre zari albastre

de unde sorbeam eterul.

Prin buze'albastre

ce preziceau moartea

si viata

era albastra,traita noaptea.



Albastra era ploaia

cu stropi patrunsi de foc albastru,

si scursa pe trupul tau,

innebunitor de albastru.



Albastru'era sarutul nostru,

ce se'ntampla albastru,

purtat pe culmi adancitoare

si abisale. De'ntuneric albastru,

scufundate in eterul albastru.



Caci doar albastrul exista.






Ne pierdeam mintile si gesturile in farama de albastru

pierduta'n acea urma

de umbre si lumini albastre

ce se contopeau una pe alta.



Albastru era vantul

ce schimba'ncontinuu roata,

si rolurile'n acte de albastru,

in scene de dezastru

si desfranare'albastra.

Pe o scena stoarsa de idei si ganduri albastre.


Si'albastrul durea

dar placerea nu ne lasa

sa parasim suferinta albastra.



Si'albastru era frigul,

dar si caldura inundata de albastrul

lasat de'amprentele noastre,

ce'aveau sa reziste in timp.

Spuneau povestea unei iluzii'albastre

ce'o vedeai prin ochii tai albastri,

ce'o simteai trecand peste norii'albastri

ce'ascundeau o alta lume,

la fel de plina de albastru.






Si'atat de nebuni eram cu totii,

adanciti in infinitul nostru'albastru,

incat nu vedeam

ca tot

ce vedeam,simteam,furam,sarutam,radeam,

in atat de mult albastru,

nu era decat o urm'a unui creion

terminata intr'un punct. Albastru

luni, 7 decembrie 2009

Absinth.


Sterge'mi somnul din ochi. Mai pregateste'mi un pahar,

O picatura de abstract intr'un aer neclar.

Cerne'mi zaharul din soaptele tale,

Dizolva'l cu efervescenta,apoi varsa'l in pahare.

Arunca'l intr'o mare de absinth psihedelic,

Da'i foc,sa distruga tot ce'a fost angelic.

(Sa arda,sa parfumeze fetidul trecutului. )

Inspira aburii degajati din apusul necunoscutului,

Expira'i seducator,zambeste'mi atotstiutor.



Sopteste'mi ganduri,

Cat astepti lichidul sa se scurga.

Citeste printre randuri

Cand verdele intunericu'l alunga.



Descanta'mi persuasiv si rece,

Cat asteptam ca verdele flacarilor sa se'ntunece.



Lasa'ma,doar din paharul tau sa beau,

Imbatata de mirosul lui as vrea sa stau.

Lasa'i lumina,mirosul si gustul sa m'alinte,

Cu grija dar,sa ma opresti daca lichidul ma minte.

Lasa'ma! Umple'mi din nou paharul,

De azi imi prepar singura nectarul.



Acum priveste'ma'n ochi. Imi poti spune ce vrei.

Sau...mai bine saruta'ma. Sa nu'ti vad ochii grei.



AI grija de mine. Iubeste'ma. Ai grija

marți, 24 noiembrie 2009

THC a.k.a. Fericire.


Stateam intr'o padure fermecata,plina de culoare,verde,cu stropi de aur si argint picurati pe copaci.

In jurul meu,ascuns,cand ochii erau inchisi si sunetele taceau,doar vantul imi soptea ceva. Ceva uitat,nescris,un secret ce mi'era dezvaluit. Mie,doar mie.

Ascultam furata de vibratia cuvintelor lui si nu am observat ca noaptea fugea pe langa mine si stelele lasau loc soarelui. Clipele se dilatau la nesfarsit si o explozie de aburi neclari si mirosuri psihedelice a avut loc langa mine. Doar eu stateam nemiscata si ascultam vantul,in timp ce iarba crestea si lianele mi se incolaceau in jurul picioarelor iar fluturii albastri ai diminetii gravitau in jurul meu si incercau sa ma trimita departe de padure,sa ma faca sa zbor si sa visez.

Si din cer a coborat el si a fost ca si cand toate culorile lumii s'ar fi spart intr'o singura privire. Privirea era a noastra,doar noi stiam ce inseamna. La inceput a fost usor si incet,mai mult comunicam senzatii,apoi totul s'a intensificat brusc si am inceput sa ne strigam singuri si sa urlam si nici macar cerul nu ne asculta.

Nu strigam ceva anume,pur si simplu scoteam sunete sa ne impotrivim naturii statice si vantului care ne imbarliga simturile prin ambiguitatea lui. Chiar credeam in ceea ce iesea din piepturile noastre si pentru asta eram fericiti. Din nou iluzia si senzatia ca o intreaga lume era alaturi de noi,indiferent cat de singuri eram.

Dar nu eram singuri,eram doar frumosi,ciudati si unul in jurul altuia inlantuiti de valuri si incalziti de sagetile rosii ale unui soare rece ce privea doar asupra noastra. Iar noptile ne erau lungi fiindca erau unice si cate stele,atatea posibilitati. In fiecare seara bifam alt minut pe cadran si nu ne mai gandeam la timp ca la un intreg,ci il luam pe bucatele,separat-fiecare unitate era doar o alta regula incalcata.
Le'am calcat pe toate in picioare,in timp ce cantam si dansam alaturi de altii ca noi fiindca ne gaseam in frunze uscate si stropi mentolati de zahar,in tasnirea izvoarelor din pietre seci. Lupii nu se ma apropiau de noi si de pestera noastra. Cu un singur gest i'am fi alungat,eram nemuritori si spirituali,traiam indiferenti la punctele cardinale si neimpresionati de luminile oraselor. Aveam lichide ce ne curgeau in vene si aburi ce ne invadau plamanii,pentru ca la un moment dat noi sa fim aburii,un univers intreg de senzatii colorate si de vibratii asurzitoare,ne ghidam dupa infinitate si totul,totul era ireal. Pentru ca totul era exact cum vroiam noi sa fie.

"Aveti grija!" spuneau penibilele,umilele,nefericitele,suparatele...ce stiau ele?

Noi aveam natura noastra...

marți, 10 noiembrie 2009

Cismigiu,iarba si Ade

O ascult pe Carcasi si incerc sa inventez ceea ce nu exista.
Cum ar fi un cal cu sort verde cu ketchup si hotdog care se iubeste cu magarii. Da' la ce'ajuta asta?
Si apoi,o gramada de chestii nu mi'au fost lamurite.
Si'mi dau inca odata seama cat de scump e un pachet de tigari. 2 ciocolate si trei sferturi. Asta spune ceva,nu ? Ciocolata e doar afrozidiac ca oricare altul. Better than sex. Most of the time.
Raman atarnat cu capul in jos deasupra unei balti pline cu apa rece si ma intreb [din nou] de ce naibii n'am putut sta linistit acasa. Si'mi aduc aminte de muzica si de chestia ca fiecare om are o anumita vibratie. Si io vibram usor,usor si ascultam. Ascultam ca n'aveam altceva mai bun de facut. Dar am intalnit'o pe ea si am inceput sa'mi pun intrebari. Si mi'am tot pus intrebari pana am culcat'o pe'p patura. Restul e istorie. Apoi am fumat amandoi si cu cat iesea mai mult fum de tigara din mine,cu atat iesea si fascinatia mea pentru trupul divei de langa mine. Pacat. Incepuse sa'mi placa sa fiu legat de cineva. Mi'a fost frica de fata si de faptul ca la un moment dat tigara o sa se termine. Asa ca mi'am bagat capu'n lut si am fugit la mare sa'mi spal pacatele si rusinea.
Acolo am intalnit o sirena si probabil ca m'am indragostit iremediabil de ea si chiar nu vroiam sa ajung in patul ei. Sau asa credeam. Dar am ajuns...mult prea repede,cred.
Am fugit la munte,m'a rapit o pastorita frumoasa si proaspata si ne'am iubit repede in fata caprelor ei si,cumva,asta m'a facut sa'mi fie sila de ea si s'o parasesc.
Si nu mai aveam unde sa fug. Fiindca peste tot aveam sa gasesc o EA si acea EA va deveni o ea oarecare dupa ce'i voi cuceri trupul si inima.
M'am intors acasa. Am facut un dus rece si am incercat sa uit de cele trei. Mi'am sunat prietenii,i'am chemat la mine [dulce singuratate si independenta ! ] si in curand am dat gata trei pachete de Kent si doua baxuri de Timisoreana. Viata! Cu mintea furata de ceva lichide le'am povestit de cele trei si le'am spus ca ma enerveaza ca n'am cum sa ma opresc la una. Si,printre grade de alcool,a venit cel mai logic raspuns : "frate,nu te mai baga in paturile lor si gata! "
Asa ca asta am facut. Am ars'o cu una de la Conservator prin parcuri,cofetaii,filme,cluburi,iesiri cu gasca,orice numa sa nu ramanem singuri si sa'i intru'n pantaloni. Si a mers,era bine,pana cand tipa si'a bagat picioarele si'a plecat cu "unu bun la pat nu ca virginu' asta! " ... Ce naiba??? Acum cine e frustratul ?
Am alergat in Cismigiu si cu o aprinsa stare de miserupism mi'am aprins joint'ul si am tras adanc in piept,razand de babele din banca de peste drum de mine si de barbatii obositi care probabil facusera o criza de isterie si isi abandonasera masinile in Romana,pe langa Pasaj si se uitau la mine ca la reactorul nuclear. Mai ca'mi venea sa le dau si lor. Pacat ca sunt asa egoist.
Intrasem deja intr'o alta dimensiune cand mi'a bipait telefonul - semn ca cineva avea nevoie de ceva.
Mesaj : " vi in Expirat deseara? " semnat : Ade.
Reply : " ce e in Expirat deseara? "
Mesaj : " ceva bun. Bun de tot "
Iar iarba. De ce toti oamenii care au dat de asta proaspat nu se mai dezlipesc de ea?
Mesaj : " am auzit de femeia ta. pacat de voi " semnat : Adi
De mi'ar parea si mie rau,Adi...nu'mi pare nimic.
Asa ca mi'am inchis telefonu'. Si am inchis ochii,am lasat soarele sa se joace cu fata mea si am ascultat linistea din parc,usor distrasa de sunetele clopotelului de la Lazar. Dupa vr'o patru astfel de sunete mi'am dat si io seama ca trecusera vr'o doua ore si ca ar trebui sa fug acasa. Sau sa fumez o tigara. Sau sa fug acasa dupa ce fumez o tigara. Rahat! Nu mai am tigari. Si nu e nimeni cunoscut prin zona. Deci cred ca doar o sa fug acasa. Imi deschid telefonu'
Mesaj : " Ati avut 4 apeluri" . Ade. La naiba,uitasem de ea.
Reply : " Am treaba cu una. Fara expirat,sorry "
Ade e sora'mea,apropo.
Mesaj : " tipic,romeo de Bucuresti. esti un cacat mincinos si sti asta "
Adica cea mai buna prtena a mea. Uneori mi se taie chefu' cand vad cat de bine ma cunoaste tipa. Reply : " bine,te iau la 8 "
Mesaj : " se respinge. esti un bou da esti al meu. si stiu ca ti'o dat papucii aia si acum stai in cismigiu si freci porumbeii. intr'o ora st la tine "
Reply : " ca sa ce? "
Mesaj : " taci si urcat'te'n metrou. sa nu ma faci sa astept in fata usii"
Si uite'o ca inca nu s'o saturat de mine. Si mi'a adus si tigari. Si sampanie sa sarbatorim ca am scapat de "nimfomana aia de la Conservator" . Si cum eram praf si nu ma puteam tine pe picioare m'a culcat tipa'n pat. Si mi'a tinut de urat pana dimineata. Si dimineata urmatoare...si tot asa vr'o 2 sapt pana au venit ai mei acasa si am intrat in sesiune. Uite'asa mi'am gasit io una de care sa nu'mi fie sila dupa ce... si fie vorba'ntre noi : prietena batrana,face supa buna.

luni, 2 noiembrie 2009

Discutie.

Seara. Camera. El. Ea. Pat. Frig.

EL : mirosi a tigari.
EA : miros a tine,pui.
EL : te dezbraci sau ce faci?
EA : e frig.
EL : ai fumat afara.
EA : stiu.
EL : e rece.
EA : intre noi?
EL : dezbraca-te.
EL : ai de gand sa stam asa,degeaba pana plecam?
EA : ia-ma-n brate.
EA : te rog.
EL : esti rece.
EL : nu vreau.
EA : e frig afara.
EL : de ce fumezi doua tigari deodata?
EA : una e a ta.
EA : sufar pentru tine.
EA : te doare.
EA : si pe mine ma doare.

EL : nu mai fuma.
EA : nu e vorba de asta.
EL : prefa-te ca nu-i aici.
EA : durerea?

EL : dezbraca-te.
EA : nu.

EA : te iubesc.
EL : [tacere]
EA : [tacere]

EA : [il loveste] Trezeste-te!
EA : te iubesc!
EA : nu auzi ?
EL : am auzit.
EA : te urasc!
EA: de ce esti asa?
EL : pierdem timpul.
EA : si altceva.
EA : e rece.
EA : intre noi.

EL : nu.
EL : te vreau.
EA : de ce?
EA : DE CE???

EL : de ce?
EA : ce?
EL : spui astfel de lucruri.
EL : nu ma mai iubi.
EL : doar dezbraca-te.
EA : saruta-ma.
EL : doare.
EA : stiu.

EL : pe tine.
EA : doar pe mine.

EL : nu te dezbraci?
EA : te urasc.

EL : ma urasti
EL : ma urasti ?
EL : cat de tare?
EA :cat de tare?

EA : cat de tare.
EA : te iubesc.
EA : boule.
EL : esti o zoofila.
EL : pervers-o.
EA : raule.
EL : iubi-m-ai.
EA : cum ?
EL : cu trupul.

EL : oricum.
EA : nu pot.
EL : stiu.
EL : esti rece.
EL : si mirosi a tigari.
EA : e frig.
EA : langa tine.
EL : incalzeste-te

EA : nu ma iei in brate?
EL : de ce?
EA : te iubesc.
EL : da.

EL : sau nu.
EA : plec?
EL : mai bine.

EA : vi cu mine?
EL : e iarna.

EA : nu...?
EL : ...vin.

EA : vi?
EL : nu.

EA : de ce?
EL : e iarna.

EA : atat?
EA : te iubesc.
EL : nu.

EA : ma dezbrac?
EL : pleci.

EA : atat?
EL : din nou.

EA : nu ma intorc.
EA : auzi?
EA : [plangand] nu ma mai intorc.
EA : iubitu'...
EA : pa!
EA : somn usor!
EL : [se ridica,iese pe balcon,isi aprinde o tigara]

EA : [pleaca]

marți, 20 octombrie 2009

Noiembrie si vis.


Doar imaginile au ramas.

Inseamna c'am fost toti trei in acelasi vis.

Copacul,apa
si tu,
cerul,aerul
si eu,
flacara,explozia
si ea,
matematica,frumusetea
si el,
sarutul,minciuna...si atat.

Pentru ca n'ar mai ramane nimic. Decat noi trei si visul.


Linistea o vreau la mine.
Tu ramai cu lumina.
Eu voi avea necunoasterea,
tu, trecutul.
Eu voi fi in infinit,
tu,in vibratie.
Tu vei fi in ascendenta,
iar eu in schimbare.
Eu voi vedea,
tu te vei contrazice.
Tu vei fi in ganduri,
eu in culori
si gesturi.
Gesturi nebune,
eliberatoare,
distrugatoare.

Si ea?
Si el?
Doar imaginile au ramas...

luni, 12 octombrie 2009

Atunci


Si atunci o sa fug.
O sa fug,pana ce nu nu vei mai putea merge
Si vei cadea.
In urma mea...

Atunci o sa plang.
O sa plang si o sa vars sange.
Pentru ca tu nu mai simti
Sangele meu cum iti alearga prin vene.

Atunci o sa tac.
Odata iti spuneam totul.acum nu mai asculti,nu auzi.
Fereste'te de tacerea mea.

Atunci n'o sa te mai recunosc.
Daca nu are sens sa recunoastem ca stim totul unul depre altul.

Atunci o sa rad.
O sa rad pentru ca totul e o minciuna si e frustrant.
Sa nu vezi,pentru ca nu vrei sa vezi.
Sa nu atingi,pentru ca nu vrei sa atingi
Sa nu simti,pentru ca nu vrei sa simti.

Atunci o sa te parasesc.
Oricum nu ma vrei langa tine.

Atunci...e acum

luni, 21 septembrie 2009

Cat cacat poti sa mananci? :|


AM reflectat 1,2,3 minute la fenomenul PITZI.
Din intamplare. Am dat de poza unui prieten [hi5] . Poza lui cu John [Trooper] . Foarte OK si poza si tipul. Nu a fost OK commentul unei fetitse [un floc intr'o cutie primit de la sora mai mare --> multumim Teo :> ] :
" imi plc qm zambeshty


c doOlshee...





:*:*:*:*
"

ce naiba???

auzy radu [tipul care avea poza] ca esty doOlshee
oh oh poate imi dai comm inapoi [spune'mi ca's o "papusha stylata shy de t*fe invidiata" beib :> ] si o sa fim impreuna si o sa alergam amndoi pe curcubee de stupiditate si o sa imi pun statusuri cu "ub3 yubytu m3u tar3 tar3 pOoOp la el :X:X:X:*:*:*:* " si o sa ne cumparam tricouri galbene si mov si o sa iesim impreuna si o sa facem poze pt hai5 cu botu' tuguiat si glossuit [eu una folosesc fondu' de ten a lu' mama de la 6 ani :) ] si pozitii de vedete [ VIP manca'ti'as] si le vom pune pe hi5 si vom avea 1564 commuri la ele si vom fi fericiiiiity pentru ca asa sunt eu,sunt CUL si nu,nu e nevoie sa gandesc,am burta la vedere si ochelari de soare .....
sunt cul...nu???
kiszuletzi pufoshy si imblatsishary de frishca shy caramel raducu :*:*:*:* :X:X:X:X


/:)


explicatie pt radu :
poza e Geniala si Radu e si mai genial si John e super si Trooper e orgasmic but wtf????
nu e doOolshee,pt k dulcele provoak diabet si diabetul e ereditar si copii copiilor lu' radu or sa aiba diabet si stiti de ce? Din cauza de "doOlshe" si "frumy" si "nais" si "cul" si din cauza la alea care sug organu' cu ochi inchisi ca li rusine :|
why,God,why???


si atunci stau si eu si ma'ntreb cum naiba??
cati 12 ani ai ? aham, si acum o arzi pe hi5 nu? smechera domn'soara.
imi aduce aminte de alta nudista/pornografista din lista de mess ... cu un status de gen.. "boOboaka in 5B :X:X:X " ... nu mai spun de avatar..
pai tu PIZDO uita'te un pic la tine si la cati ani ai si dupa aia mai uita'te odata si fugi de langa calculator si de langa oglinda si apuca'te dracu de citit !

ca sa nu mai spun de colegele mele [ 16 anishory :X:X:*:* ] care viseaza sa fie descoperite de cei de la PLAY cu BOY tot din hi5.

de ce,Iisuse,de ce??
...unde esti Chirila sa ne vezi? :|

vineri, 11 septembrie 2009

Solicitare.

Vreau si eu o Melodie noua.
Sau Melodia Mea si a Ta.
Un Zambet de la sti Tu cine.
O saptamana,doua de Vacanta...
Un Fum din Iarba aia nenorocita pe care'am ratat'o la ultima Adunare de'o seara.
O raza de soare Rece.
Sa stiu cat trebuie sa Astept ca Amintirile noastre sa se'ntunece.
Si o Lacrima uscata,varsata de Acelasi "cine" .Pentru mine.
O Tigara care sa'ti Arda minciunile si al carui Fum sa elibereze aerul de mirosul parfumului Tau.
O Poezie de culori,Pictata de pictorul meu preferat sau Versificata de poetul meu de suflet.
O Carte care sa ma Fascineze prin banalitatea si puerilitatea ei.
Un Club (bar,barca sau ocean) unde sa innot printre sticlele de bere Golite de esenta si spirit.
O Toamna formata din scortisoara,fum,portocale,frunze uscate,picaturi de ploaie si sunete de Chitara. Sau de Tobe...
Finantare din partea Parintilor
Intelegere din partea Prietenilor.
Iertarea Ta.
---
Toate astea le vreau adunate intr'o valiza care sa miroasa a nou si a piele scumpa ( de pinguini prajiti).
Valiza o vreau intr'un tren spre Viitor.
Iar trenul il vreau in gara Sperantelor mele.
Si daca nu sar calul,as vrea si un bilet cu insotitor la clasa I .
Iar ca sa vezi cat sunt de Generoasa si Recunoscatoare,te rog pe tine sa'mi fi insotitor.
Dar mai asteptam vre'o doua luni. Altfel Toamna asta nu are cum sa fie la fel de calda,incitanta,intriganta,complicata si pasionala ca Toamna trecuta.
Nu te'am uitat.

miercuri, 9 septembrie 2009

Despartire

"- nu,nu cred ca are sens sa ne impacam.tu nu vrei sa fim impreuna,vrei doar sa nu am o parere proasta despre tine.
- vrei sa dai la psihologie?
- nu,dar te simt.
- ramanem prieteni?
-da...hai,sa mergem spre casa "

Ea s'a ridicat de pe banca tremurand,cu ochii in lacrimi si cu un zambet resemnat pe fata. El a luat berea,a pus'o'n rucsac,a luat skate'ul in mana si a plecat dupa ea. Mergeau in tacere pe drumul pustiu unde se auzeau doar pasii ei hotarati sa se indeparteze de parc,de banca si de el. Se uita urat la cer si la stele,mai exact la steaua aia care stralucea parca sa'i faca ei in ciuda, parca sa'i arate ca totul s'a sfarsit,ca totul a fost o minciuna si ca iubirea nu inseamna doar tineri care se plimba'mbratisati si poezii frumoase spuse seara,inainte de culcare. Inseamna si implicare,inseamna ca doua persoane sa imparta un singur suflet,ceea ce n'a fost cazul lor. Nu mai vroia tigari,nu mai vroia bere,vroia doar sa ajunga mai repede acasa si sa se bage'n pat cu o carte,sa citeasca,apoi sa adoarma si sa creada ca totul e un vis si ca el inca e alaturi de ea.

"- hei,nu mai fugi,stai sa mergem impreuna,nu vreau sa patesti ceva. O sa am grija de tine in noaptea asta. "

De ce? De ce trebuia sa fie exasperant de atent cu ea,de ce avea grija sa nu pateasca ceva,sa nu se imbete,sa nu se faca de ras,de ce nu suporta s'o vada plangand,de ce putea sa fie printul si poetul ei si'n acelasi timp un pervers,un om care se juca cu ea si cu ce simtea pentru el,de ce ii era frate si prieten dar nu iubit? Grabi pasul,lasandu'l in urma,apoi incetini brusc constienta ca e ultimul drum spre casa alaturi de el,constienta ca maine nu'l va vedea,poate mult timp de acum incolo,pana se vor intalni din nou la o petrecere,se vor privi rece,vor schimba vorbe de circumstanta,apoi el va pleca la prietenii lui,ea va ramane cu prietenele ei,va fuma poate o tigara,doua va bea o gura de vin amintindu'si de gustul lui,de mirosul lui si de mainile lui. Mai ales de mainile lui...

Mergea tot mai incet vazandu'si blocul si simtind sfarsitul. Parca nu'l vroia,daca ar fi putut,ar fi mers la nesfarsit cu el langa ea,fara sa schimbe o vorba,fara sa'l vada,doar sa'l simta alaturi,sa stie ca sunt unul langa altul,impreuna...

Se opri. Ajunsesera la destinatie. Se uita la el,el se uita la ea,ramasera asa,asteptand ceva care sa sparga tacerea aia penibila ce se asezase intre ei. Apoi,ea se arunca la gatul lui si'l stranse'ntr'o'mbratisare sufocanta,o imbratisare in care adunase tot ce i'a daruit el si ea'i dadea inapoi. El o mangaia pe par,ea'l saruta pe gat si nu mai vroia sa' dea drumul.

"- tremuri..spuse el.
- taci.
- poftim,ia hanoracul meu.
- nu.
- atunci,uite,te tin brate.ca'n visurile noastre.copila mea...
- sub cerul plin de stele...
- si putem astepta sa vedem rasaritul
- la fel ca'n prima seara cand am fost impreuna.
- da...ca un vis.
- sau o poveste.disparuta'n nori.
- hai,te rog,nu mai plange...- ... "

Ea'i saruta usor buzele amare simtind gustul sarat al propriilor sale lacrimi si'n acelasi timp zambind,neintelegand ce cauta langa el daca el n'o vrea aproape,vrand sa plece,dar negasind puterea sa se trezeasca din vraja ce'o cuprinse.Cand nu s'au mai sarutat el i'a dat o suvita de pe ochi si i'a sters obrazul de lacrimi. Fata trase aer adanc in piept si zambind spuse singurele cuvinte pe care n'ar fi vrut vreodata sa le rosteasca.

"- eu plec. tu mai ramai daca vrei.
- o sa'mi fie dor de tine...
- ...
- serios.
- taci. iti doresc tot ceea ce mi'ai daruit mie. a fost frumos...
- e alegerea ta sa pleci. inca avem seara asta. poate am putea fi impreuna..
- dar nu ma vei face fericita.
- nici macar nu voi incerca.
- si atunci de ce'as ramane?
- am privi rasaritul.
- nu. plec.
- te rog sa nu mai plangi. mi'esti tare draga...
- ...
- ...
- te strang de gat.
- si ma omori sufocandu'ma cu saruturi.
- si'ti sorb fiecare picatura de iubire din suflet.
- si arunci in mine cu stropi de fericire "

Au tinut'o asa o bucata de vreme. Se sarutau,vorbeau tot ce n'au vorbit vreodata,iar se sarutau,fumau si trageau de o sticla de vin ce aparuse ca prin minune din rucsacul lui. La un moment dat s'au luat de maini si au privit cerul .

"- iubito,noi privim aceleasi stele.
- ...faci ceva pentru mine?
- orice.
- ridica'te si pleaca,lasa'ma singura. Pana nu ma razgandesc.
- da...e mai bine.
- sa nu te mai intorci.
- n'o voi face.
- vorbim...
- pa!
- pa! "

Ea a fugit in scara fara sa se uite inapoi,iar el s'a urcat pe placa si a pornit spre casa lui,usurat ca nu mai trebuie sa'si mimeze iubirea alaturi de cineva fata de care nu simtea altceva decat simpatie. Singura,doar steaua'i privea pe amndoi cu melancolie,parandu'i rau pentru o iubire neimplinita. Dar curand si ea'nceta sa ma straluceasca,pentru ca pe cer se vedea linia timida a rasaritului...

marți, 8 septembrie 2009

De ce s'a schimbat?



Cand am cunoscut-o,buzele ei erau candide iar pielea'i era mereu bronzata. Se imbraca obisnuit si avea un zambet inocent pe fata. Ajungea la 11 in casa si nu mergea in oras prea des. Ii placea sa-si petreaca timpul cu familia ei si radea la glumele profesorilor.


Acum,ma uit la ea si n-o mai recunosc. Are buzele rosii,insangerate si chipul nu i se mai vede sub stratul de fond de ten alb ca zapada. Ochii ei verzi si-au pierdut lumina si privirea ei atent rimelata se uita obosita la mine,dar nu ma vede. Are unghiile negre si tine'ntre degete o tigara lunga,care se arde singura in timp ce ea vorbeste. Nu-mi pot lua ochii de la filtrul manjit cu rosu,nici de la hainele ei alese cu grija.


Poarta o rochie verde,vaporoasa,o preche de colanti negri,rupti si niste cizme negre cu toc inalt. La gat are o esarfa cu stelute si talia'i e stransa de'o curea din zale. Grunge,pana'n maduva oaselor. Parul ei negru ii cade greu si murdar pe umeri iar ea si'l da nerabdatoare din ochi bolborosind ceva despre o tunsoare.


Sta sprijinita pe pervarzul ferestrei si'si cauta intr'o geanta de piele portofelul. Cand il gaseste,scoate din el o poza si mi'o arata. Acest lucru e inutil,stiu deja persoana din poza,stiu si povestea. Am auzit'o de o gramada de ori.


Stiu cum prietena mea ce'a mai buna s'a indragostit nebuneste de viata si de grupul acela de oameni care au ajutat'o sa se dezvolte. Stiu si ca s'a daruit lui,stiu ca s'a certat cu ai ei si cu celelate prietene ale noastre...acum se agita in jurul meu vorbind repede si surescitata,povestindu'mi depsre el.. "E simplu,10 mg gudron 0.8 mg nicotina si 10 mg monoxid de carbon,pentru mine agonie pura. Vrei o cafea? Nu stiu cum iti place,eu n'o fac prea dulce,trebuie sa fie amara,pe gustul lui. Nu,nu te aseza pe pat,abia l'am facut. Ce'ai zis de cafea?" Fuge in bucatarie,o aud cum tranteste canile si parca o vad cum se agita,cautand chibritele. Peste catva timp imi aduce o cana aburinda si o cutie de zahar. Pana sa'mi dau seama mi'a adus si o prajitura si mi'a cerut pachetul de tigari si'o bricheta. Cand isi aprinde tigara,o face cu atata arta si atata gratie incat nu-mi pot lua ochii de la ea. Scrumul ii cade pe jos. Nici macar nu incearca s-o aseze in scrumiera,unde-i este locul.


Razand imi explica : "Il innebuneste cand fac asta. De fiecare data ne certam din cauza scrumului de pe covor. Parca am pofta de ciocolata. Vrei ciocolata? Zice ca parca am fi intr'un bar. Nu intelege ideea de boema franceza. Crede ca sunt iresponsabila. Dar nu ma tine'n brate. Cica nu mai sunt copil. De cand ne-am mutat impreuna nu-mi mai plac nici peretii. "


Ea ar mai vorbi dar ii suna telefonul. Raspunde,se cearta un sfert de ora cu prietenul ei apoi inchide agasata. Isi cere scuze,imi spune ca trebuie sa plece,dar ca daca vreau pot ramane sa'mi termin cafeaua,stiu unde tine cheile. Zambeste,imi ofera inca o bucata de ciocolata,isi ia geanta si se'ndreapta spre usa. Din pragul ei se opreste,se uita la mine si cu o lacrima curgand pe obraz spune : "Zau ca l'as uri daca nu l'as iubi atat.. La naiba! mi'a curs fardul" N-am mai vazut'o de atunci desi am sunat'o de mii de ori...

miercuri, 1 iulie 2009

Secretul lunii.

...si...nu ne vedea nimeni. Poate doar cerul. Era negru,infricosator de negru. Mi se parea ca e marea..aproape ca ii simteam gustul sarat. Simteam o pornire ciudata sa ma arunc in el. Luna a deschis un ochi. I`am zambit si am rugat`o sa taca. Sa tina totul secret. Mi`era frica sa nu se afle. Cu oamenii m`as fi descurcat,nu`mi pasa. De ploi,vise,ganduri si curcubee mi`era mie frica. Le iubeam dar poate ca ele nu intelegeau.
Stelele radeau de mine. Sau de noi? N`am inteles de ce. Poate de vina era aerul. Sau licuricii. Nu stiu. Eram ametita. Pietrele din jurul meu chicoteau si ele. Le intelegeam,firele de iarba spuneau o poveste amuzanta. O auzisem si eu candva..demult. Poate chiar eu o scrisesem.
Mi`era foarte cald. Nu intelegeam de ce. Ma deruta negrul profund al cerului. Aveam impresia ca nu pe pamant trebuie sa stau. Trebuia sa fiu acolo,langa Luna. Credeam ca ea ma cheama si ma incalzeste. Insa mi`am dat repede seama ca rasuflarea ta era fierbinte. Nu cred ca eram constienta ca esti langa mine. La fel de bine puteai fi vantul. Din seara aia sau din oricare alta. Poate nici nu te vedeam. Poate din cauza lacului care`mi atragea atentia. Sau a greierilor. Sau tot ce era in jurul nostru. Abia acum imi dau seama ca eram singuri. Atunci ma simteam in jurul tuturor.
Fredonam un cantec vechi. Si prost. O nota tu,o nota eu. Nu ma puteam opri din zambit. Poate ca nu vroiam. In jurul meu totul era ceata. Niste lumini imi jucau in fata ochilor si o forma confuza,care erai tu, se risipea in aer. In rest nu era nimic. Nu distingeam clar culorile. Habar n`am cum aratai. Pluteam pe valuri de sampanie. Sau de ambrozie. Sau amandoua.Nu vroiam sa pierd simpatia copacului de langa mine. Nici a baltilor. Candva,plouase. Acum era senin. Si`l vedeam din nou…cerul acela! Incepea sa ma sperie. L`am lasat balta.
Te`am luat in brate. Ciudat,deveneam constienta de tine. Nu stiu cat am stat imbratisati pe banca aia. Sau era un nor? Tot ce stiu e ca`ti simteam rasuflarea,amestecata cu rasuflarea mea, imi simteam parul jucat de vant si`n rest totul era imaterial.
Ai inceput sa vorbesti,dar nu`mi amintesc ce`mi spuneai. Eu taceam. In curand ai tacut si tu. Ne uitam amandoi la o singura stea. Ti`am cautat ochii. Fulgerau ca cerul pe furtuna. Sau ii oglindeau pe ai mei? Nu avea importanta. Fosnetul frunzelor era tot ce conta. M`am uitat din nou la cer. Ma obseda ideea ca trebuie sa plec,sa fiu langa el,undeva langa stele,departe de...unde eram de fapt? M`ai strans tare in brate si mi`ai atras atentia. Tot nu stiam cine esti,sau ce se intampla,dar,cumva,trasaturie fetei tale incepeau sa prinda contur. Erai frumos. Ti`am zambit din nou. Mintea mi`a fugit undeva,departe,deasupra unei mari si am inceput sa iti povestesc viata firelor de iarba. Din gura mea suna bine orice as fi spus. Revedeam stelele in sarbatoare si delir si ma lasam condusa de Luna. O convinsesem sa te lase in pace, dar cred ca era geloasa pe tine. Nu conta,eram fericita.
Era ciudat,nu puteam fi atenta si la cer si la tine. Aveam impresia ca se intampla ceva important cu mine si ma irita faptul ca nu stiam ce.
Apoi ne`a invaluit intunericul. Zambeam si era curioasa daca si tu o faci. Nu vedeam nimic. Am incercat sa iti ating fata dar vantul ma prinsese strans de maini si nu vroia sa imi dea drumul. Sau era Luna cea care ma tinea prizoniera?
Asa ca ti`am cautat buzele cu buzele mele. Da..zambeai. Si inca ce zambet! Mai departe nu stiu.. Chiar nu mai conta nimic in jurul meu in afara de zambetul tau. Iti sopteam.. "mai lasa`mi`l putin..doar mie.." . Si l`ai lasat. Uitat pe buzele mele.
In curand sunetul facut de bataile inimii tale a acoperit sunetul facut de inima mea. N`o mai auzeam.. Nu ca as fi auzit`o vreodata. Era timpul. Sa incepem,sa sfarsim,sa fim fericiti sau sa suferim. In sfarsit,greierii au incetat sa mai cante,frunzele sa fosneasca,stelele sa rada,pietrele sa vorbeasca.. In acea tacere ritmica te`am sarutat prima data. Cat a durat,nu stiu. Chiar nu stiu.
Apoi intunericul s`a rispit si asa mi`am dat seama ca tinusem ochii inchisi. Am inceput sa rad. Vantul imi eliberase mainile. Asa ca le`am trecut prin parul tau negru si intins, ti`am mangaiat spatele slab,ti`am atins bratele de stanca... abia atunci te descoperisem in intregime si`mi placeai. In aceeasi tacere ritmica ti`am soptit numele de mii de ori pentru a`l uita dupa cateva secunde..ce conta? Erai iubitul meu.
Printre doua saruturi mi`ai soptit ca sunt a ta. Asta stiam deja
Ce ar mai fi putut fi?
Nimic.
A venit dimineata. Cerul nu m`a mai hipnotizat prin profunzimea lui, stelele au fugit iar tu ai disparut odata cu ele, te`ai risipit odata cu vantul.
Luna insa ramasese cu mine. Am rugat`o sa plece. De data asta plangeam cand i`am spus sa taca. Ramanea secretul meu, secretul ei ...
...si al tau.




Intoarce`te iubitule.

marți, 23 iunie 2009

de mine.si el

A fost o data ca niciodata... Acum de curand, intr-o alta dimensiune, paralela cu lumea noastra si cu celelate lumi cunoscute si necunoscute, in lumea inimilor celor ce iubesc, probabil ca intr-o alta viata, care poate ca nu existat niciodata, doar in imaginatia mea, traia un imparat..
Acel imparat nu semana cu nimic din ceea ce a facut umbra pamantului, fusese nascut din foc si apa, un fel de Pandora pentru Epimetheus...Era un imparat cu priviri de sticla, care aruncau sageti in cei ce`l vedeau in miezul zilei, cu corp fluid, izvorat din cele mai adanci izvoare si hranit cu cele mai puternice ploi si furtuni, cu suflet de stanca dar atat de milos. Stapanea un regat mare pe care el l-a construit din lacrimi si sunete de chitara. In regatul sau florile i sa supuneau si infloreau tot mai tare pe unde trecea. Soarele incerca sa-si arunce razele doar peste regatul sau. Animalele ii erau prietene. Dar nimeni nu stia asta. Din afara, regatul lui arata ca o bucata de pamant, cu mlastini, corbi, furtuni si multa ceata.
Trecut prin multe, a invatat cum sa-ai transforme chipul dupa bunul plac al lui, pentru a se apara de zmei si pentru a-l ajuta sa cucereasca regatele vecine, sa-si castige admiratia printre ceilalti imparati si pentru a se ridica deasupra tuturor plutind pe un nor efervescent din aburi de absinth...
Imparatul, fiind o buna bucata de timp singur a ajuns sa fie egoist. Si nu vroia asta, si se lupta zi si noapte cu Egoismul. Nu iubea pe nimeni in afara de propria lui persoana si avea mereu nevoie de aplauze si de public. Nu regreta niciodata nimic, considerand ca tot ceea ce i se intampla era din vina altora, el fiind mereu cel ce ateriza in picioare. Prefera sa raneasca pentru a nu fi ranit si isi atingea mereu scopul indiferent pe cate cadavre trebuia sa treaca pentru a ajunge la el.
Si desi toata lumea stia ce fel de om e cu totii il cautau si-l vroiau langa ei. Era totul o hipnoza sau pur si simplu tentatia celui ce are ceva de ascuns. Era ca un drog.
In cealalta parte a vietii isi traia zilele o fecioara frumoasa,gingasa si,uneori.pura,o fecioara care trecuse prin multe si se ridicase mereu, precum soarele la rasarituri. O fecioara facuta din prima zapada si din raze de soare. Un fel de Erato,muza vietii ei proprii. Fecioara a fost rapita de un zmeu timp de 6 sase luni in care se luptase cu el. Pana la urma a reusit sa il doboare iar odata cu lacrimile ei rasareau culori si curcubeuri inaltate pana la nori; se asezase primavara peste regat. Pana si zeii se uitau la dulcea candida domnisoara si li s-au inmuiat inimile. Hemera s`a luat de mana cu Nyx pentru fecioara, si i`au dat puterea sa zambeasca din nou. I-au transformat ochii in oglinda. Intr-o oglinda atat de limpede si in care te puteai uita si ziua, si noaptea. Dar nu i`au spus pentru ce...
Fecioara alerga peste regate si radea, culegea flori si le impletea in curcubee si in picaturi de iubire. In urma ei era totul colorat si vesel. Animalele, plantele, universul tot se bucura sa o vada. Era atat de fericita si de naturala in ceea ce facea...matura si-n acelasi timp prea naiva; intarita dupa lupta grea cu zmeul si totusi atat de tare ranita in orgoliu si iubire. Cu un amestec de calitati esentiale dar inca cu ranile deschise i-a cucerit privirea de sticla a imparatului.
Si din acea zi, pentru fecioara lumea s-a oprit in loc si s-a invartit in sensul invers cunoasterii ei. Totul era atat de nou, atat de frumos si de nesigur incat ea a renuntat la ceea ce stia despre imparat si de regatul lui. A ales sa il cunoasca prin ea..ochii ei transformati in oglinda il fermecau tot mai tare pe imparat pentru ca se putea vedea mereu in ei..dar fecioara nu`l lasa sa se priveasca singur,adauga si ea ideile ei si imparatul nu se satura sa se priveasca prin ochii ei.
In schimbul acestei priviri, fecioara a prins curajul sa straluceasca unde nu putea si a renuntat la rautatea sadita in ea de zmeul cu care s`a luptat din prea multa iubire..a vazut cum e lumea la curtea poetului ei,i`a cunoscut printii si printesele,se simtea intreaga cu el si cu fiecare apus de soare era tot mai fericita
Dar imparatul nu era o ploaie linistita de primavara,era furtuna din mijlocului oceanului.fecioara innota impotriva curentului dar nu`i pasa atata timp cat iubitul ei se transforma in Oceanus pentru ea si nu`i pasa de nimfele ce`l inconjurau. Insa Moirele i`au jucat o festa fecioarei si l`au transformat pe imparat intr`un pocal de aur care stralucea prea tare pentru ea. Fecioara,insa,era naiva si n`a vazut stralucirea..plina de incredere s`a varsat in pocal,dar n`a duarat mult pana cand pocalul a varsat`o`n ocean,imprastiindu`i esenta prin infinitul marin.
Apoi pocalul s`a transformat intr`un phoenix si a zburat departe de apa,de fecioara si de tot ce`a fost,lasand in urma lui doar o flacara ce se oglindea in picaturile amare ce ramasesera din fecioara,la fel cum imparatul se oglindea in ochii ei.
Si totul s`a terminat mai devreme decat ar fi fost nevoie sau mai tarziu decat ar fi trebuit ...